Mircea Savu still-life: Atmosferă pascală

Cu câteva zile înainte de Paşte am avut prilejul să asist, în studioul domnului Mircea Savu, la crearea unei imagini care evocă atmosfera sărbătorilor.

O imagine simplă în aparenţă, dar am avut de învăţat multe lucruri pe parcursul şedinţei foto. Ideea de bază a fost realizarea unei imagini cu mesaj foarte clar, cu un număr cât mai mic de obiecte în cadru, care să fie puse în valoare printr-o iluminare bine aleasă.

Totul a început cu alegerea obiectelor, în afară de ouăle roşii şi de cozonac sunt doar 3 elemente, coşul, şervetul şi fundul de lemn. Pentru a se păstra aspectul neîncărcat au fost folosite doar 3 ouă decorate printre celelalte vopsite simplu în roşu.

Aici puteţi vedea articolul original, apărut în revista FotoClass:
Click pe imagine pentru mărire

După o primă aranjare a luminilor şi probele preliminare a fost tăiat cozonacul care urma să facă parte din imaginea finală. Pentru obţinerea unui aspect corespunzător a fost folosită o maşină de feliat, un accesoriu nelipsit din arsenalul oricărui fotograf de food. După aranjarea cozonacului, fundul a fost curăţat cu o pensulă pentru a îndepărta firimiturile care ar fi dat un aer neglijent imaginii.

A fost folosit un fundal roşu aprins, în tonuri apropiate de ale subiectului pentru a se asigura un aspect unitar imaginii, iar alegerea iluminării a permis integrarea perfectă în cadru. Datorită unghiului de fotografiere nu a fost nevoie de un fundal prea mare.

Fotografia still-life se face exclusiv de pe trepied pentru a putea menţine precizia încadrării în timp ce se fac toate pregătirile, testele şi micile modificări care duc la o imagine finală finisată. În acest caz s-a folosit un Gitzo de studio, masiv şi extrem de stabil, cu o coloană centrală cu cremalieră, foarte comodă pentru micile modificări de înălţime ale aparatului.

Pentru a ne demonstra că pentru acest gen de fotografie nu este strict necesar un Nikon D3x cu obiective cu corecţie de perspectivă, dl. Mircea Savu a folosit un Nikon D80, pe care a montat un Micro-Nikkor 55/2.8 AIS cu focalizare manuală, argumentând că orice aparat care asigură rezoluţia necesară utilizării imaginii şi dispune de reglaje manuale de expunere şi balans de alb este suficient pentru fotografia still-life.

Obiectivul folosit a asigurat atât calitatea optică necesară cât şi perspectiva dorită de către fotograf, deoarece montat pe un DSLR de format redus focala echivalentă devine 82mm.

Preferinţa pentru obiective cu focalizare manuală vine atât din faptul că aceasta este folosită de predilecţie la still-life cât şi din prezenţa scalei de profunzime, care permite determinarea cu precizie a diafragmei necesare pentru zona de claritate dorită.

În acest caz diafragma determinată a fost corectată prin închiderea cu o treaptă pentru a compensa utilizarea unui aparat de format redus, mai pretenţios cu puterea de separare a obiectivului.

Parasolarul a fost nelipsit de pe obiectiv, utilizarea acestuia fiind recomandată în toate cazurile, indiferent de genul de fotografie abordat sau de tipul de iluminare folosit.

Măsurarea luminii a fost făcută cu un flashmetru Sekonic, în lumină incidentă, modul normal de măsurare în cazul fotografiilor de studio.

Acest flashmetru permite retragerea emisferei pentru măsurarea raţiilor de lumină, un fotograf experimentat putând să regleze precis contrastul între zonele luminate şi cele umbrite folosind rezultatele măsurătorilor.

Pentru măsurarea finală a luminii, emisfera a fost ridicată în poziţia normală şi a fost îndreptată către aparat, pentru a integra lumina primită de subiect.

În epoca digitală utilizarea unui flashmetru pentru măsurarea luminii pare inutilă, mai ales în condiţiile în care un flashmetru de top poate ajunge la un preţ comparabil cu cel al unui DSLR abordabil, dar în condiţiile iluminărilor complexe, cu surse multiple, măsurătorile sunt o metodă mai rapidă şi mai precisă pentru stăpânirea contrastelor decât realizarea fotografiilor de probă.

Iluminarea a fost asigurată de doar două surse, una pe fundal şi cealaltă pe subiect, completate de reflectoare, oglinzi şi gobo-uri pentru a obţine efectele dorite.

Pe fundal a fost folosit un flash dotat cu un sistem de lentile Fresnel cu care s-a focalizat parţial imaginea unui insert perforat care a dat acele pete de lumină foarte naturale. O focalizare mai precisă ar fi condus ochiul privitorului prea accentuat către fundal şi ar fi afectat naturaleţea imaginii. În lipsa unui sistem Frenel s-ar fi putut folosi un snoot cu grid si un panou perforat pentru un efect oarecum asemănător.

Lumina principală a fost dată de un flash cu reflector standard pe care a fost montat un grid care să ofere lumină direcţională pe subiect. Partea superioară a gridului a fost acoperită cu un gel CTO pentru a da o lumină mai caldă în zona de sus a imaginii.

Pentru obţinerea jocului de lumini şi umbre pe subiect a fost folosită o mască perforată confecţionată din carton. Umplerea umbrelor a fost făcută doar parţial, folosind două oglinzi metalice, orientate cu nişte accesorii extrem de utile în acest gen de fotografie, Magic Arm.

Cel mai mult timp a fost necesar pentru obţinerea unei distribuţii mulţumitoare de lumini şi umbre, fiind necesare multiple repoziţionări ale accesoriilor, în special ale oglinzilor care asigurau redarea detaliilor în zonele umbrite.

Pentru a se controla mai bine aspectul final, a fost nevoie de mascarea porţiunii inferioare a unei oglinzi şi de adăugarea unei fâşii de material translucid pentru difuzia unei raze de lumină de la flash-ul principal, ambele vizibile în aceste imagini.

Expunerea a fost în modul Manual, cu timpul de 1/125s asigurând sincronizarea cu flash-urile de studio de putere.

Diafragma 16 a asigurat profunzimea necesară fără o micşorare semnificativă a clarităţii generale datorită difracţiei, iar balansul de alb a fost reglat manual pe 5600K, corespunzător cu temperatura de culoare a flash-urilor.

Declanşarea s-a făcut cu o telecomandă IR pentru a evita eventuala mişcare a aparatului nu datorită pericolului de a obţine fotografii neclare, pericol inexistent datorită fotografierii cu flash-uri ci pentru a nu se risca modificarea, oricât de mică, a cadrului ales.

Sincronizarea flash-urilor a fost făcută cu cablu, din nou datorită dorinţei de a se folosi echipamentul cel mai simplu cu putinţă.

S-a fotografiat în format RAW deoarece cu majoritatea aparatelor se obţin imagini superioare, atât ca rezoluţie cât şi în redarea culorilor şi tonurilor prin conversia RAW faţă de fotografierea în format jpeg.

Spaţiul de culoare a fost AdobeRGB deoarece acesta asigură redarea unui număr mai mare de culori decât sRGB, iar imaginea este pretenţioasă atât din punct de vedere al nuanţelor de roşu prezente cât şi al tonurilor.

Prelucrarea imaginii finale a fost minimală deoarece atât expunerea generală cât şi raportul de contrast dintre diferitele zone ale imaginii au fost rezolvate încă de la fotografiere.

Mircea Savu este prin excelenţă un fotograf de still-life, preferând să-şi construiască imaginile într-un stil propriu, în care atmosfera este foarte importantă.

Pentru aceasta el foloseşte într-un mod foarte creativ tehnicile de studio împreună cu o gamă foarte mare de accesorii de modificare a luminii, de multe ori construite de el însuşi.

Unele din imaginile sale evocă prin lumină şi atmosferă stilul pictorilor renascentişti, dar realizează şi imagini conceptuale de o factură foarte modernă.

Și-a început activitatea ca fotograf profesionist în 1994 în publicitate iar în ultimii ani e din ce în ce mai atras de fotografia culinară, o zonă a fotografiei still-life care oferă artistului fotograf provocări dintre cele mai interesante, dar abordează şi fotografia de arhitectură iar timpul liber şi-l consacră fotografiei de călătorie.

O mică parte a lucrărilor sale le puteţi vedea pe situl MirceaSavu.ro

Începând cu 2008 a susţinut o serie de workshop-uri de fotografie de produs care s-au bucurat de succes printre fotografii care doresc să abordeze acest gen dificil dincolo de fotografia de catalog, cele mai interesante fiind cele consacrate fotografiei de food.

Printre clienţii pe care i-a avut în cei peste 15 ani de activitate se regăsesc Activ Ad Communication, Art Design, Axis, Display Group, Folio Q Advertising, Francorossi / Arc Trading, Friday Advertising, Graffiti BBDO, Hepta, Icon Advertising, In Review, Leo Burnett & Target, Mercury Promotions, Noi Media Print, Notorious Advertising, Plus Advertising Lintas, 2000 Plus, Propaganda Advertising, Rhythm & Brands Communication, Spring Time, TBWA, Vel Pitar, Walter & Smith, Xavier Laurent.

Text & foto: Radu Grozescu

Related Posts:

Leave a Reply