Articol aparut in revista FotoClass 2/2009
Text & foto: Radu Grozescu
Fotografii de peisaj realizăm în toate deplasările în care avem un aparat de fotografiat la îndemână. De la dorinţa de a documenta locurile prin care am călătorit, până la voiajul făcut cu singurul scop de a fotografia peisaje, cu toţii abordăm acest gen de fotografie, cu diferite grade de succes.
Fotografia de peisaj poate fi realizată cu aparatura pe care o folosim în mod normal, majoritatea focalelor necesare fiind prezente în zoom-urile standard sau superangulare.
Dacă nu avem prestabilită o temă care să presupună folosirea unor accesorii speciale, este recomandat să punem în bagaj doar echipamentul esenţial, deoarece cu cât geanta este mai uşoară, cu atât vom fi mai odihniţi pentru a căuta încadrările cele mai inspirate.
În continuare, câteva idei pentru a obţine imagini de peisaj din ce în ce mai reuşite din călătoriile noastre:
- Exploraţi cât mai mult, în general cele mai bune peisaje nu se văd de pe marginea şoselei sau din parcare. Uneori chiar o scurtă deplasare vă poate oferi mari satisfacţii în această direcţie.
- Fotografiaţi pe orice fel de vreme, deoarece ceaţa, furtuna, fulgerele, soarele ieşind printre nori dramatici, curcubeul, vă pot oferi imagini mult mai interesante decât cele făcute în plin soare.
- Notaţi locurile interesante pentru a reveni la alte ore sau în alte anotimpuri, deoarece majoritatea peisajelor îşi modifică surprinzător aspectul în funcţie de orele zilei şi de starea vremii.
- Obţineţi o mare profunzime de câmp folosind superangulare diafragmate în jur de f:11. Valorile mai închise ale diafragmei pot duce la micşorarea clarităţii generale datorită difracţiei. La distanţe mari, profunzimea se întinde o treime în faţa planului de punere la punct şi două treimi în spate. Dacă doriţi obţinerea
profunzimii maxime puteţi folosi tabele de determinare a distanţei hiperfocale pentru focala şi diafragma alese.
- Trepiedul este indicat atât pentru stabilizarea aparatului cât şi pentru că vă încetineşte şi permite analizarea mai bună a cadrului, conducând la imagini cu o compoziţie elaborată. În cazul subiectelor iluminate interesant, faceţi câteva expuneri diferite - bracketing - pentru a putea alege ulterior imaginea preferată. Dacă fotografiaţi de pe trepied veţi putea chiar combina ulterior imaginile pentru detalii atât în umbre cât
şi în lumini, fie manual, fie cu programe pentru HDR.
- Dacă fotografiaţi din mână încercaţi să stabilizaţi aparatul cât mai bine. În măsura posibilităţilor folosiţi timpi de expunere suficient de scurţi, deoarece peisajele cuprind detalii foarte mărunte şi mişcarea aparatului va deveni vizibilă în fotografii.
- Fotografiaţi în format RAW sau RAW + jpeg. Formatul RAW vă permite nu numai să extrageţi maximum de calitate din imagini dar şi să interveniţi substanţial asupra aspectului în timpul prelucrării ulterioare. Folosiţi sensibilitatea de bază a aparatului pentru un zgomot minim al imaginii.
- Pentru imagini reuşite cu apusul sau răsăritul soarelui căutaţi un prim-plan corespunzător. Dacă doriţi soarele mare în cadru folosiţi un teleobiectiv şi fotografiaţi în momentele când soarele este imediat deasupra liniei orizontului, altfel lumina sa va fi prea puternică.
- În cazul peisajului urban nu neglijaţi fotografiile nocturne. Trepiedul este esenţial pentru imagini de calitate deoarece timpii de expunere necesari sunt de ordinul secundelor. Fotografiaţi cât cerul nu este încă negru complet pentru a obţine o bună separaţie a clădirilor de cer.
- Orele cele mai potrivite pentru peisaje sunt dimineaţa devreme şi seara deoarece calitatea, culoarea şi direcţia luminii sunt mult mai favorabile decât în miezul zilei. Fotografii spectaculoase se pot face şi cu câteva minute înainte de răsăritul soarelui, când cerul este deja luminat, ca şi imediat după apus.
- Filtrul de polarizare închide albastrul cerului şi intensifică verdele vegetaţiei prin micşorarea reflexiilor pe frunze. În cazul obiectivelor cu unghi mare verificaţi dacă cerul nu capătă densităţi prea diferite, deoarece polarizarea maximă este la 90 grade faţă de direcţia soarelui.
- Uneori comprimarea gamei dinamice a imaginii produce efecte interesante. Aceasta se realizează prin închiderea cerului folosind filtre în degrade. Cele mai flexibile sunt cele dreptunghiulare care se montează în holdere, deoarece le veţi putea alinia exact cu linia orizontului, inclusiv prin răsucire în cazul fotografiei montane.
- Folosiţi focale diferite, fiecare peisaj necesită abordări diferite de încadrare şi perspectivă. În cazul folosirii superangularelor, vă recomandăm să vă asiguraţi că imaginea are un punct de interes, iar prim-planul este bine ales, altfel fotografia poate fi complet lipsită de mesaj.
- Atenţie la elementele de „civilizaţie” care pot afecta autenticitatea peisajului până la ruinarea imaginii, cum ar fi stâlpii şi firele de electricitate. În cazul peisajului urban există şi mai multe elemente nedorite care îşi pot face loc în cadru, începând cu inesteticele coşuri de gunoi.
- Cerul este o zonă esenţială a majorităţii fotografiilor de peisaj. La compunerea cadrului este recomandat să evitaţi ca linia orizontului să treacă fix prin centrul imaginii. Folosiţi regula treimilor pentru poziţionarea sa în funcţie de zona de interes maxim, fie peisajul propriu zis sau cerul.
- Pentru redarea mişcării - apă, cascade - folosiţi trepiedul şi timpi mai lungi de expunere. Fotografiaţi cu timpi diferiţi pentru a putea alege ulterior imaginea cu efectul cel mai bun.
- În cazul peisajelor cu întinderi vaste, încercaţi să includeţi un element care să dea scară imaginii. Astfel, mărimea reală a peisajului va fi percepută mult mai uşor.
- Dacă forma peisajului o cere, încercaţi să faceţi fotografii panoramice, fie prin încadrare largă şi decupare la prelucrare, fie prin realizarea unei serii de imagini pe care să le asamblaţi ulterior cu programe dedicate.
- Dacă imaginea nu are prim-plan se pot face serii panoramice şi fără capete panoramice dedicate, ba chiar cu puţină îndemânare şi din mână, însă este esenţial ca imaginile să se suprapună în jur de 20-30%.
