Cosmin Gogu: Fotografia de nud

De la intersecţia cu facultatea Hiperion, pe calea Calăraşilor, la 50m se află studioul lui Cosmin Gogu, la etajul 2 într-o fostă fabrică, o clădire care văzută din exterior nu te duce cu mintea că acolo ar exista un studio foto.

Imediat ce intri acolo îţi dai seama că ai de a face cu un profesionist, care pune mare accent pe decoruri şi spaţiu în tot ceea ce înseamnă arta fotografiei. Un studio de 500m², transformat în mai multe încăperi, pentru diferite scenarii.

“Seamănă cu un atelier al unui bunic strângăreţ care a păstrat de-a lungul vieţii o grămadă de lucruri” aşa cum spune şi Cosmin în turul de prezentare pe care
l-a făcut pentru cursanţi.

Ar fi trebuit să începem la ora 11, dar aşa cum bine se ştie, în fotografia de studio îţi ia ceva timp să aranjezi luminile şi decorul. În acest timp am reuşit să mă acomodez cu studioul principal unde urma să susţină seminarul şi unde el îşi are şi calculatorul pe care, cred, îşi prelucrează toate lucrările.

Aici puteţi vedea articolul original, apărut în revista FotoClass:
Click pe imagine pentru mărire

Deci, cum spuneam, am început cu o mică întârziere, timpul în care Cosmin a fost într-o permanentă mişcare, nu reuşea să stea pe loc 5 secunde decât dacă avea de montat un softbox sau un alt accesoriu de studio.

O muzică ambientală foarte potrivită pentru a te introduce în atmosfera unui astfel de seminar. La un moment dat m-am gândit chiar să-i cer play-listul, te făcea să te binedispui şi să nu reuşeşti să fredonezi nici o melodie pentru că nici una nu era aşa dintr-un repertoriu al vreunui radio sau al vreunui post TV de muzică.

Ingredientele seminarului: 9 cursanţi, un make-up artist, un model, asistentul şi el, Cosmin Gogu.

Şi cum eu încep aşa încet, încet, să cunosc această lume a fotografilor şi să vreau să cunosc şi mai mult persoanele care reuşesc să scoată fotografii în faţa cărora să zici “jos pălăria”, pot spune că tot timpul cât am asistat la seminar am analizat fiecare colţ al studioului, fiecare gest a lui, de la cum sunt montate şi poziţionate luminile, la cum se aranjează decorul, pe scurt la cum ar trebui să arate o zi de shooting într-un studio.

Ce am remarcat la Cosmin din prima clipă era o mică gentuţă pe care o purta tot timpul prinsă de blugi: o gentuţă G-Star RAW – şi chiar mă întrebam ce ţine în ea, şi la ce-i foloseşte. Mă gândeam că e acel support de telefon prins de cureaua blugilor, cum mai vezi la unele persoane (nu prea estetic de altfel).

Pe parcurs mi-a răspuns la întrebare, dar fără să-i fi cerut eu: „Şi dacă doriţi să intraţi în tainele fotografiei, şi să iasă ceva bun din mâinile voastre, trebuie să aveţi mereu cu voi un carneţel în care să vă aruncaţi ideile grafice, şi nu trebuie să aveţi mare experienţă în pictură sau în desen, dar e bine să-l aveţi mereu cu voi”. Deci era suportul pentru carneţelul lui şi nu vreun gadget ţinut la vedere. Un fotograf de fiţe fără fiţe :-)

De pe laptopul asistentului Sorin, cu ajutorul unui proiector, am început o scurtă incursiune în arta nudului. „E nevoie de o cultură vizuală pentru un fotograf” spunea Cosmin. Începem cu vremea pictorilor, un slide-show de poze iar la fiecare dintre aceştia Cosmin avea un comentariu bine ştiut. Oare a terminat o facultate de arhitectură, pictură, arte? Astfel i-am descoperit pe: Leonardo da Vinci, Rafael Sanzio, Boticelli, Rubens, Renoir, Modigliani, Botero.

Apoi am trecut la perioada din jurul anului 1840 când se spune că a fost şi începutul fotografiei, apoi la anii 1960-70 când sexualitatea era la ea acasă. „Lumea gândea frumos în această perioadă, o perioadă foarte îndrăzneaţă în arta fotografiei”.

  • Man Ray: „dă valenţe grafice fotografiei”, combină tehnici de colaj şi experimentale, un fost prieten cu Brancuşi.
  • Jeanloup Sieff: un promotor al fotografiei de modă, un magician al imaginilor alb negru.
  • Bourdin: un deschizător de drumuri şi un vizionar în fotografia de modă şi a revistelor glossy.
  • Newton: continuă tradiţia lui Bourdin mergând mai departe cu personalitatea femeii moderne. În acea perioadă a revoluţiei sexuale, toate femeile lui Newton sunt mega puternice şi confidente, îşi arată sexualitatea cu dezinvoltură şi virtute.
  • Andy Warhol: personalitate marcantă a culturii pop, deschide porţi noi către experimente plastice şi combină fotografia şi colajul cu pictura şi serigrafia.
  • Ellen von Unwerth: o elevă a lui Newton, duce mai departe în zilele noastre tradiţia de a exploata în imaginile sale unele dintre cele mai frumoase imagini ale senzualităţii feminine.
  • Terry Richardson: fotografii de-a dreptul vulgare, îndrăzneţe, cu făţişe conotaţii sexuale. Cosmin Gogu ne-a făcut atenţi la un model foarte solicitat de aceşti fotografi în acea perioadă, pentru corpul ei negru ca abanosul şi cu o anatomie de-a dreptul sculpturală, Grace Jones.
  • Saudek: fotograf de origine cehă, interesant prin consecvenţa temelor şi a stilului original, tratând tot felul de anatomii de la femei normale la supraponderale, fiind atras de carnaţie şi morfologia anatomică.
  • Robert Mapplethorpe: artist foarte interesant care a tratat atât tema senzualităţii florale cât şi nuduri bărbăteşti, unele dintre ele controversate şi acum, prin violenţa temelor sale fiind unul dintre artiştii homosexuali declaraţi ai perioadei.
  • Lachapelle: un adevărat promotor al artei pop contemporane, imagini puternice şi foarte îndrăzneţe, coloraturi saturate, şi el un descendent al lui Newton şi un artist care transpune în zilele noastre aceleaşi concepte revoluţionare.
  • Annie Leibowitz: fotografa a cărei carieră începe în anii ‘70 cu portrete ale vedetelor şi personalităţilor marcante, deschide drumuri către fotografia creativă prin atmosfera dată de scenografie şi lumini.
  • Eugenio Recuenco: aici am remarcat o asemănare a stilului abordat de Cosmin în lucrările lui personale.

„Se poate orice dar nu oricum” zicea Cosmin Gogu că a învăţat şi el replica asta de prin facultate, facultatea de pictură, un răspuns primit la o întrebare anterioară. O incursiune de o oră în arta nudului, frumos prezentată, o iniţiere şi o recomandare în ceea ce priveşte “cultura vizuală a unui fotograf”.

A urmat apoi o continuă joacă cu luminile, am trecut de la o singură lumină continuă de studio şi am ajuns la 5 lumini. Aici am aflat şi de luminile Fresnel, foarte utile pentru iluminarea precisă a unor zone bine alese din cadru.

Un spiriduş, aşa l-aş descrie pe Gogu. Nu reuşea să se uite la cursanţi, era într-o permanentă mişcare, focusat pe fotografie, pe decoruri, pe poziţionarea luminilor, main light, fill light, lumina de contur, toate pentru a scoate în evidenţă corpul modelului care se afla în faţa noastră. Lumini pentru a da dimensiune fotografiei. Pentru mine a fost şi un adevărat seminar de lumini de studio, ca în reclame: doi într-unul.

DAY 2 Cosmin Gogu: fotografia de nud – workshop

Pe o zi călduroasă şi senină am ajuns din nou la Cosmin Gogu la studio. De această dată eram mai mulţi acolo: 13 cursanţi, un make-up artist, două modele, asistentul Sorin şi Cosmin Gogu.

Ne-am împărţit în 2 echipe, şi pe la ora 12:20 am început să ne “jucăm” cu aparatele şi cu modelele. În această perioadă Gogu a montat tot ce era necesar: decoruri, lumini, modele.

El a fost “grip-boy” pentru noi, acum în spate aranjând luminile, acum în faţă uitându-se la cum se vede şi gândind următoarea mutare, aranja decorul, iar în faţă pe jos făcând şi el o poză, discutând cu modelul cu care trebuie să ai o permanentă colaborare. Un one-man-show, un tip care are o calitate în a se juca cu luminile, pentru că totul în fotografie ţine de lumină. Fără lumină nu ar exista fotografie.

Ce am mai reţinut de la Cosmin:
1. Întâi aranjezi decorurile ştiind deja unde vrei să ajungi (acel carneţel ar fi de mare folos);
2. aranjezi luminile, eventual revii la pasul 1;
3. acum intervine aparatul, lentila: “şi acum se vine cu un Smena şi se face poza”.

Ce pot să mai spun după un astfel de weekend decât că e mult de muncă dacă vrei să devii fotograf în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să te dedici, trebuie să-ţi sacrifici mult timp, trebuie să investeşti şi bani, trebuie să-ţi şi placă, trebuie să ai şi acel har în ale artei, acea viziune, să vezi acel CEVA, să te inspire o lumină şi unghiul pe care-l are faţă de subiect, faţă de aparat, pentru ca totul ţine de lumină cand vine vorba de fotografie.

Un fotograf de fiţe fără fiţe, un artist, un profesionist, un părinte, un fotograf, o persoana de la care ai multe de învăţat…

El e Cosmin Gogu aşa cum l-am vazut eu, prin lentila unui cursant la început de drum în arta fotografică.

Text: Ovidiu Iordache Foto: Cosmin Gogu, Ovidiu Iordache

Related Posts:

4 Responses to “Cosmin Gogu: Fotografia de nud”

  1. Un articol interesant! La cat mai multe articole din care se poate invata!

  2. Nudurile artistice mi-au parut tot timpul dificil de realizat; dificil din prisma faptului ca o astfel de fotografie nu trebuie sa fie vulgara, trebuie sa exprime sensibilitate. Iar Cosmin Gogu este unii dintre cei mai profi fotografi de nuduri artistice pe care i-am vazut pana acum.

    In acelasi timp, un articol foarte bine scris. Felicitari!

Leave a Reply